Always there

[Ema Snow]

Ema asculta fascinata. Sansa de a afla despre o noua lume i se pare ceva rar.
Rase scurt cand veni vorba de lei.
" - E un fel larg de a o spune" chicoti ea. " Pe planeta asta, oamenii par sa conduca totul. Si totusi, natura ne poate zdrobi in cea mai mica secunda" ofta.
Continua sa asculte istorisirea lui Cly.
" - Nu" zambi Soimeanca. " Nu suna deloc ciudat. Tatal tau este Imparat" medita ea. " Imparatul Imperiului Ofrowe"
Spuse numele pe o voce usor nesigura, accentul ei slab dand o nota ciudata cuvantului.
" - Deci tu esti un fel de printesa" zambi si isi pleca usor fruntea.
Se gandi pentru o clipa daca exista alt termen pentru fiica unui Imparat.
Ramasera cateva clipe in liniste. Tanara continua sa zambeasca usor.
" - Nu aveti tehnologia noastra..." sopti ea, pe un ton meditativ din nou. " Sunteti foarte norocosi. Nu sunteti corupti de propriile inventii. Ar trebui sa invatati ceva din viata Terrei si sa nu lasati Kensas sa devina un loc ca acesta. Ar fi pacat. Din cate mi-ai spus pana acum, pare a fi un loc foarte frumos. Infloritor, plin de viata" continua, iar vocea i se pierdu in intuneric.
Cand Ema se uita spre Cly, zambi iar si isi ridica degetele, mimand ca inchide un fermoar peste buze.
" - Presupun ca pentru a continua sa aveti o astfel de planeta, pamantenii trebuie sa se tina la distanta. Sa nu contamineze cultura si traditia voastra. Promit sa nu spun nimanui"
Vocea ii deveni solemna. De fiecare data cand Soimeanca promitea ceva, se tinea cu dintii de cuvantul dat.