Sadness and sorrow

[Evelyn Steel]

- Chiar trebuie? mormai Eveline.Gluga Devoratorului ii acoperea fata perfect.Daca nu ar fi fost sa ii recunoasca vocea,Eveline ar fi zis ca vorbea cu o umbra.Devoratorul dadu din cap.
- Nu uita de promisiune zise el aspru.Intunericul domnea peste tinuturile Hogwarts`ului.Ea si Devoratorul se intalnisera dincolo de domenii.Eveline se stramba.
- Are o multime de alti Devoratori!De ce eu? intreba ea.Devoratorul chicoti usor.
- Cred ca stim amandoi raspunsul la aceasta intrebare mormai el.Poti pleca.Dar nu inapoi acolo zise el si facu semn inspre Hogwarts ci inspre destinatia ta.Azkaban zise barbatul apoi Disparu.Eveline isi luase special pelerina cu gluga la ea.Stia ca deasta o cautau.Insa o promisiune era o promisiune.

Aparu in fata inchisorii.Vantul batea cu putere aici iar fata fu nevoita sa-si aprinda bagheta.Un fior o trecu pe fata si dintr-o data se dispretui pe sine.Ce ajunsese sa faca ...
Inainta hotarata sa nu priveasca la marea de apa ce o inconjura.Impinse poarta inchisorii si vazu cum Dementorii vin inspre ea.
- Expecto Patronum! striga Eveline.Dementorii se evaporara insa stia ca aveau sa se intoarca.Intra inauntru.Nu putea sa isi ascunda frica in ciuda faptului ca stia sa se apere.Inainta usor si vazu o silueta pe jos.Isi ridica bagheta si se apropie usor.
- Ridica-te! porunci ea.Nu stia cine era.Dar avea sa afle imediat.