We find each other

[Aylee L. Lovel]

Isi stranse bagajul, cat mai ramasese din el. Era ultima zi de scoala, toata lumea mergea acasa. Mai putin ea. Ea mergea la prietena ei, Eliza. O invitase sa stea la ea un timp, cateva saptamani. Se uita la cum arata. Trebuia sa arate bine, ca sa faca o impresie buna. Avea o fusta scurta, neagra destul de umflata din cauza tiulului de dedesubt. Picioarele ii erau acoperite de sosetele pana deasupra genunchiului, negru cu roz. Isi luase tenisii negrii, pentru a evita tintele. Avea un maieu simplu negru, la mana niste bratari negre de piele si de argint, iar la gat isi pusese un lant de argint cu stele, lung pana pe la buric, dar innodat la mijloc pentru a nu atarna. In total, arata bine. Isi trecu mana prin par, ramanandu-i in mana un fir de par roz. Isi iubea parul. Era negru cu suvite roz, din nastere. Lung pana la brau si cu breton drept, ca al Cleopatrei. Se uita pe geam. Ochii ei cenusii se inchisera la culoare, asa cum faceau mereu la lumina puternica. Afara o vazu pe Eliza, stand turceste sub salcie. Ele doua erau Skittels-ul scolii. Cu parul si ochii in culori neobisnuite, asa, de la natura. Isi lasa cufarul acolo unde era, stiind ca va fi dus la tren. Tot ce lua era bagheta si fugi afara. La vederea ei Eliza se ridica si isi arunca roba. Roz! Aylee se uita la ea cu neincredere. Ar fi trebuit sa isi ia roba? Eh, ce mai conta? Green! Ce ma bucur sa te vad. Am pregatit totul. Am chemat-o si pe Hate de la vanatoare. Iar Revenge e mereu cu mine. Sti tu... zise ea privindusi bratul stang pe care era tatuat un sarpe incolacit pe incheietura ei. Vorbea despre faptul ca gasise impreuna cu Eliza pe pergamentele din sala de clasa pierduta o vraja care permitea unui vrajitor sau unei vrajitoare sa isi transforme animalul de casa intru-un tatuaj pe care sa il transforme oricand la loc. Normal, vraja venea cu o conditie, de fapt doua, anume ca animalul trebuie sa fie de acord, iar legatura dintre cei doi sa fie puternica. Asa a facut rost Aylee de doua tatuaje. Unul pe incheietura stanga si unul pe umarul drept. Desi Hate statea mai mult libera. Partea buna era ca atata timp cat erau transformati erau total "blocati", cum ar veni, fara nevoie de odihna sau hrana. Totusi, din cand in cand trebuiau eliberati. Fetele au putut sa vada ce se intampla daca nu...
Eliza se uita intr-a colo si ii facu cu ochiul prietenei sale. Auzi? intreba Aylee. Nu crezi ca trebuie sa iti anunti totusi parintii de venirea mea? Eliza dadu din umeri si rase. Aylee era de acord. Rasera impreuna. Era o zi atat de frumoasa, cer senin si tot restul. Se intinse sub salcie, lemnul baghetei sale. Eliza se intinse langa ea. Asculta... ii zise ea lui Aylee, dupa cateva minute de tacere. Se auzeau atatea. Vantul incet, lacul, elevii ce se pregateau de plecare si niste pui de pasare care ciripeau dintre crengile copacului lor. Zambi. Ii placea ca are simturile mai ascutite decat restul oamenilor. In jurul lor se facu zarva, toata lumea striga. Nici nu deschise ochii, gandul ii zbura inspre vara minunata care avea sa urmeze. Niste sunete de roti o trezira din visare. Green!, striga ea, in timp ce ii dadu un cot prietenei sale, care se ridica in graba, uitandu-se in jur. Green! Ratam plecarea!, zise ea razand si alergand inspre trasuri. Eliza venea razand in urma ei.