Unbury the secret

[Effy K. Dietrich]

Paşii ei răsunau cu fiecare pas făcut pe scara de marmură, iar acest lucru o enerva la culme. Acest sunet subţire îi putea trezi colegii distrugându-i şansele de a ajunge unde dorea. Însă îşi păstră calmul şi merse tot mai repede. Ajunse în curând la tabloul Doamnei Grase şi după ce fu nevoită să asculte un discurs despre politeţe şi respectarea regulilor reuşi să ajungă în hol.

Se uită atentă în jur sperând să nu dea peste Filch sau mâţa lui afurisită. Îi plăceau foarte mult pisicile , şi de aceea avea şi una ca animal de companie, dar acea felină o enerva pur şi simplu. Înţelegea că doar îşi făcea datoria faţă de stăpânul său, dar era prea exagerat. Cel puţin asta i se părea ei.
Tresări când auzi alţi paşi în faţa ei şi , ridicând privirea, zări o altă persoană. Judecând după înălţime nu avea cum să fie vreun profesor sau Filch, deci clar era un elev. Eliza se gândi că oricum nu are ce face singură aşa că o urmări . Şi chiar dacă ar fi vreut s-o zică vreunui profesor acea persoană nu ar fi putut, căci ar fi intrat şi ea în bucluc.
Paşii o purtară până la bibliotecă, mai exact în Sectorul Interzis. Elizabeth zâmbi , apoi văzu eleva ascunzându-se după un raft. Probabil că îşi dăuse seama că nu e singură. Eliza se apropie încet de ea şi şopti un "bau". Se dădu un pas în spate şi şopti" Lumos". Clipi de câteva ori , în timp ce un zâmbet îi apărea pe chip.
"Lylith?" Întrebă ea uşor nesigură. O privi câteva clipe "Lylith!!!" Exclamă ea şi o luă în braţe pe Astropufă.