Can you keep a secret?

[Effy K. Dietrich]

Rosalie îi spusese că şi ei îi părea bine s-o vadă şi îi făcuse semn să înainteze. Eliza începu să meargă imediat privind fiecare detaliu al pădurii şi ascultând fiecare foşnet în parte. Toate acele mici zgomote păreau că se îmbină sub forma unui cântec liniştit. În mintea ei semăna cu o meldodie cântată la pian. Începu să fredoneze încet, abia auzidu-se şi închise câteva clipe ochii. Poate părea ciudat, dar ei îi făcea plăcere. Iubea muzica, mai ales pianul.

"Eu am avut chef de o plimbare .. Dar tu?" O auzi pe Rose răspunzând la întrebarea pusă mai devreme. Rosalie călcase pe o crenguţă ucată , iar aceasta se rupse cu un zgomot destul de puternic. Amândouă tresăriră . Rosalie îşi dădu ochii peste cap, iar Eliza chicoti. Exageraseră. Era adevărat că trebuiau să fie precaute, mai ales într-o pădure unde mişunau tot felul de animale, dar acel moment fusese exagerat.
"Aveam nevoie de o schimbare de peisaj" Răspunse în cele din urmă la întrebare. Privi câteva clipe cerul presărat cu cenuşă şi zâmbi." Plus că nu mai fusesem niciodată aici" Continuă ea privind-o cu coada ochiului pe Rose.

Pe întuneric acea pădure era mai înfricoşătoare, făcând-o pe Cercetaşă să-şi aducă aminte de pădurea de lângă şcoală. Doar că aceea era mult mai periculoasă. Văzuse o dată nişte păianjeni uriaşi , dar spre norocul ei fugise înainte ca aceştia să-i observe prezenţa. Clătină din cap luându-şi gândul de la acea întâmplare şi privi fix înainte.