I'm still alive

[Ema Snow]

Ema se multumi prin a aproba din cap, cu intelegere. In fiecare an, la fiecare Casa, exista un 'saranac' de copil ce devenea batjocura celor ce se umflau in pene. In fiecare scoala, indiferent daca era de Vrajitori sau Incuiati. Mereu va exista aceasta diferenta si acest tip de relatie intre cei 'smecheri si populari' si ' tocilarii fricosi'. Chiar si ea fusese considerata o tocilara, atunci cand era in scoala Incuiata, desi nu era asa. Intotdeauna invata logic, fara sa se chinuie sa retina cuvinte fara sens. Emm constatase ca atunci cand esti mai bun de cat altii in anumite domenii, ei nu te vor felicita sau respecta. Nu te vor lua drept model si vor incerca mereu sa te umileasca. Putea s-o inteleaga pe Myrtle, pentru ca si ea trecuse in primii ani de scoala prin ceva asemanator. Fara sa realizeze, se trezi consoland-o pe fantoma.
" - E... singuratatea. Sa fi mai puternic decat orice cunoscut. Sa fi special prin felul in care arati sau prin inteligenta, prin talentul la muzica sau inclinatia spre un anumit sport... si totusi sa traiesti asemenea unei umbre, prefacandu-te ca esti un prost... De obicei, sunt cei slabi de inima si ingusti la minte aceia ce-i umilesc pe altii pe nedrept. Nu vei auzi vreodata o persoana inteligenta strigandu-i altuia tocilar."
Isi ridica privirea spre cele doua, uimita de tacerea brusca. Schita un zambet. Ii parea bine ca venise la Hogwarts. Ea nu mai era singura printre Soimeni si era mai deschisa datorita prietenilor, chiar daca erau de la alte Case. Nici nu se compara cu Scoala Generala "C. Astril" a Incuiatilor.