Missing the childhood
|
29 Jul 2011, 20:41
Post: #18 |
|||
|
|||
Ema isi legana usor umerii, ca un fel de premiu al victoriei. Isi puse mana delicat pe umarul lui Rose si o privi in ochi.
" - Dar desigur ca sunt amintiri frumoase intr-un spital si nu pare deloc ciudat!" spuse ea hotarat. " Aici sunt salvate zeci de vieti! Zilnic! Cum poate fi ceva rau in asta?" Inaintara putin pe micul culoar. Aerul parea putin mai inchis. Se simtea vag mirosul clorului. Soimeanca isi aminti de profesorul ei de chimie din scoala Incuiata. In fiecare saptamana ii teroriza cu o poveste despre copii Indieni ce murisera in laborator, cu o stical de clor gaurita. Desigur, Ema il crezuse atunci. Mai tarziu facuse cercetari si descoperise ca nu exista un asemenea caz. Asta avea sa fie o lovitura in orgoliul profesorului, dar Soimeanca nu scapase aceste cuvinte niciodata. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|