Can you keep a secret?

[Effy K. Dietrich]

Înainte o dată cu Rose, încercând să ţină pasul şi să nu se împiedice de vreo rădăcină sau piatră. Rosalie părea că nu se străduieşte deloc să se ferească şi Elizabeth aproape credea că o face din instinct. Probabil că aşa şi era. Nu avea cum să fie sigură, dar aceasta părea cea mai plauzibilă teorie. De fapt era singura care îi venea în minte. De obicei imaginaţia sa găsea multe soluţii la întrebări, deşi unele erau ilogice chiar şi pentru magie, dar acum asta era tot ce găsise. Nu ştia dacă era din cauza curiozităţi de a descoperi un loc total nou sau oboseala, dar nici nu avea chef să insinte pe această "mare" dilemă.

Rose o întrebă ce mai făcuse, dar parcă cuvintele se opriseră prea brusc pe buze. Eliza se uită la ea şi observă că avea gura întredeschisă. Acest lucru îi părea uşor straniu, dar nevrând să fie paranoică îi răspunse.
"La fel ca de obicei. Ore, învăţat..." Zise ea uitându-se în continuare la ea. Se opri din enumerat când zări pe faţa fostei Şoimence o expresie uşor îngrjiorată. Se încruntă şi rămase o clipă în loc.
"Rosalie, ce e?" Întrebă ea destul de încet,dar clar . Privi cu coada ochiului în jur, dar nu zări nimic îngrijorător.