Midnight awakenings

[Kennya Allen]

Fetele stateau in fata fantomei ca si cum ar fi impietrite. Kennya stia ca nu avea rost sa minta. Ba chiar dimpotriva. Vor avea mult mai multe sanse sa iasa din nebunia asta daca ii spuneau adevarul Baronului Sangeros. Ba chiar puteau sa profite de ajutorul lui. Puse un deget la buze, in semn sa faca liniste si ii vorbi in soapta ca trebuie sa scape de acolo cat mai repede. Incerca sa arate o expresie sarcastica gen 'esti fantoma casei viperinilor si nu au de gand sa ne ajuti?' si il intreba cate persoane erau jos si daca este o alta cale spre pivnita sau orice fel de pasaj care sa le duca cat mai aproape de Camera de Zi. Incerca din rasputeri sa nu rada la vederea lu Katherine care avea frisoane si se uita scarbita la sangele si lanturile in care era prinsa fantoma. Simtea tensiunea in aer ca o furtuna puternica de iarna. Riscul era mare. Ori avea sa le ajute, ori avea sa le toarne. Si ce era mai ingrijorator era faptul ca nu stiau ce pedeapsa ar putea sa primeasca. Iar Kennya stia un singur lucru. Dosarul ei nu era curat.