The day becomes night. Forever

[Ema Snow]

Ema isi tuguie buzele.
" - Norocoaso!" zise ea pe un ton ciudat, dar rase, mandra de sora ei.
Recapitula in minte toate chestiile noi dobandite. Avea o viteza mai mare, asa cum se parea ca au toti vampirii. Se parea ca efortul fizic nu mai era o problema. Era draguta, in sfarsit! Pielea era mai tare si mai neteda, rece si stralucitoare in lumina soarelui. Simturile i se dezvoltasera. Putea auzi si cel mai mic sunet, putea vedea totul cu claritate si putea mirosi ce era in jurul ei. Pentru o clipa, se gandi la un caine de vanatoare. Talentul ei pentru vraji nu se schimbase, dar mancarea recomandata da. Ii trecu un gand prin minte si zambi. Stia drumul spre padure si stia ce insemna acea padure in mod special.
" - Hai sa dam spargerea in ocrotitele legii" chicoti ea si ridica din sprancene cu subinteles.
Da.... Se parea ca va trebui sa se obisnuiasca cu senzatia aceea de foame. Poate nu va disparea prea curand. Poate nu va disparea niciodata.