The day becomes night. Forever

[Ema Snow]

" - O parte din mini-rezervatia orasului, sau cum se numeste chestia aceia, se intinde de-a lungul padurii" zambi Ema. " Va f un loc bun pentru asa ceva"
Verifica dintr-o privire zona. Nici tipenie de om.
Isi puse mana pe umarul surorii e si zambi cat putea de convingator. Mintea ei lucra in paralele si lucra mult. Se gandea cum va fi, facea planuri si incerca sa isi imagineze vanatoarea. Isi umplea mintea cu imagini si senzatii, facandu-si umerii sa tremure delicat. Un fior ii strabatu sirea spinarii, iar stomacul era prea sus. Astepta nerabdatoare. Uite ceva dupa care nu prea se omorase in trecut: adrenalina. Da, acesta era cuvantul! Ema vroia acum adrenalina si emotia vanatorii. Se intoarse pe calcaie, ridicandu-si usor barbia pentru a zambi.
" - Ne intrecem pana acolo?"