Mirrors

[Bell Evans]

Simtea cum tensiunea creste cu fiecare pas cu care se afunda mai tare in adancurile padurii; intr'un fel ar fi vrut sa se intoarca la castel. Deja incepuse sa se imagineze in Turn, cu o carte buna si o ceasca fierbinte de ciocolata calda. Insa imaginatia deja i'o luase razna cand un bufnet puternic o facu sa faca ochii mari si sa se opreasca. Ginny era deja la cativa metri in spatele sau; probabil ea mersese ca o disperata, cu un zambet tamp intiparit pe chip, fara sa realizeze prea bine ce se intampla in jurul sau. Privi dezorientata locul din care se auzi micutul zgomot si observa curand o lumina. Insa nu putea sa o numeasca chiar o "lumina". Nu parea a avea chiar consistenta ei.

Pufni usor, enervata; incepu sa mearga, ajungand aproape de rascrucea celor doua poteci. Iar la radacinile celor trei copaci imbratisati era o suprafata lucie, care reflecta de fapt razele uscate ale baghetei sale. Se apleca usor, cercetand; marginea de jos a unei oglinzi lua contur sub ochii sai, facand'o sa scoata un sunet de mirare.

"-Cred ca am gasit ceva" spuse ea, cu un zambet; in sfarsit, dupa atat de multe cautari, gasisera macar ceva ce semana cu oglinzile ascunse de ele. Era macar un inceput, dupa atata timp pierdut.