I'm saying Goodbye, I have to

[Desiree Rose Goth]

• Se simtea mai nelinistita cu fiecare pas pe care-l facea spre adancul Padurii - dar nu i-ar fi spus asta lui Jennifer in vecii vecilor. Frunzele copacilor ii ascundeau privirii cerul ca de onix, vegheat de lumina palida a lunii. Se vazu obligata sa sopteasca "Lumos!" ca sa vada mai departe in fata ei, iar Jennifer facu acelasi lucru dupa cateva momente de ezitare.
  Isi stranse geaca mai tare in jurul trupului si indrepta bagheta in fata ei, astfel incat sa-si dea seama unde se aflau. Dar imprejurimile i se parura necunoscute, in ciuda numeroaselor priviri pe care le arunca in jur. Putea sa jure ca nu mersesera prea mult timp prin Padure, ca sa se rataceasca; odata facuse o plimbare ce durase ore intregi. Si, totusi, nu mai fusese niciodata acolo.
  Vazu o panza mare de paianjen tesuta la doar cativa metri de ea.