Dark times.

[Effy K. Dietrich]

"Tic , Tac, Tic, tac..." Îşi repeta în gând Elizabeth ascultând sunetul din ce în ce mai enevant al ceasului. Era obosită, dar nu putea adormi. În acea zi căzuse cu mătura de cel puţin cinci ori . O dată aproape intrase în ramurile Salciei Bătăuşe. Nici nu îşi dădea seama cum reuşise să vireze exact în ultimul moment. Fusese noroc chior. Privi ceasul şi observă că acele indică ora unsprezece fix. Îşi dădu ochii peste cap şi se ridică conştientă că nu va adormi. Îşi luă bagheta din sertarul rezevat numai pentru aceasta şi aruncă pe ea o pelerină în grabă. Avea nevoie să iasă. Trebuia să meargă într-un loc liniştit şi ferit de privirile critice ale profesorilor şi ale îngrijitorului.
Intră în Camera de Zi, care la prima vedere era goală. Se uită atentă şi văzu că cineva tocmai se pregătea să plece, Iar Elizabeth ştia perfect cine e acel cineva. Zâmbi şi se apropie în timp ce îi strigă numele lui Jennifer. Oriunde avea să meargă, Elizabeth, avea de gând să vină cu ea.
"Păi... de fapt nici eu nu ştiu. Sunt frântă , dar nu pot nici măcar să închid ochii. Răspunse ea uşor stânjenită. "Dar tu? Unde mergi?"
Jennifer ezită o clipă, dar în cele din urmă îi răspunse. Mergea le bine-cunoscutul conac Urlet în Noapte. Eliza zâmbi mulţumită. Era locul perfect pe care îl căuta. Liniştit şi ferit de privirile curioşilor.
"Vin şi eu cu tine." Zise ea hotărâtă şi i-o luă înainte ieşind din turn. Se opri şi se întoarse cu faţa la prietena sa ,uşor îngrijorată."Adică ... dacă nu te superi."