Silence is golden

[Calvin LeBlanc]

Cand profesoara se apropie de el simti cum toata increderea i se scurge prin pori,iar pulsul incepu sa ameninte sa-i sparga pieptul,dar vazand expresia acesteia se linisti dandu-si seama ca nu avea sa fie certat sau sanctionat.
Asculta intrebarea pe care aceasta i-o pusese si nu se putea hotari daca sa minta sau sa spuna adevarul,dar un imbold necunoscut il facu sa aiba incredere in ea:
"Vroiam sa observ mai bine holurile si incaperile castelului,ziua toata lumea se grabeste,este agitata sau innebunita de griji iar asta imi distrage atentia.Noaptea in schimb totul devine mult mai clar si mai magic parca..."apoi facu o pauza pentru a-si aranja gandurile si adauga:
"De fapt nu pot dormi,adica nu vreau sa adorm...Este o noapte mult prea frumoasa pentru a o petrece dormind,luna plina o face uimitoare."
Se gandi sa o intrebepe profesora cum de era si ea treaza,dar din fericire nu o facu, dandu-si seama ce greseala stupida ar fi fost inchise ochii si astepta ca un copil reactia acesteia.