Forever and always

[Bell Evans]

• Bell dadu usor din cap, in semn de da; cum putea sa uite asa ceva? Gasira masina cu care Ron si Harry venisera la castel, pentru ca pierdusera trenul. Era prea celebra ca sa nu o recunosti dintr'o mie. Iar senzatia care le cuprinse din nou pe cele doua prietene, ajunse deja la maturitate, fusese aceeasi ca in prima clipa. Emotie, bucurie, mirare. Toate le invadara brusc intreaga fiinta, facandu'le sa se cutremure. Era incredibil.
  
  "-Aceeasi senzatie" sopti Bell, cu o voce sparta.
  Alice zambi langa ea; micuta cercetasa se apropie cu bagheta ridicata de masina "parcata" frumos intre doua trunchiuri de copaci. Parea sa ezite sa se apropie de ea, insa Alice veni din spatele ei si o lua de mana.
  "-Aww, ce frumos era atunci" chicoti tanara, privindu'si cea mai buna prietena.
  
  Incepura sa priveasca impresionate caroseria veche, ruginita; erau fascinate ca o gasisera si ele intr'un sfarsit. Auzisera atat de multe povesti, incat nici nu stiau ce sa mai creada. Era ceva dubios - faptul ca vrajitorii nu reusisera sa o aduca la castel. Probabil ar fi fost dusa la un muzeu sau ar fi fost expusa. Oricine ar fi vrut sa o admire.