Grrr... Faimosul Hogwards

[Effy K. Dietrich]

Timp de mai multe minute discutaseră despre Hogwarts şi activităţie obişnuite de acolo, şi mai aruncase şi vreo 2-3 ideei despre satul vrăjitoresc din apropierea şcolii. Pentru mulţi ar fi fost o discuţie obişnuită, poate chiar banală şi plictisitoare, dar Viperinul se arăta foarte interesat de informaţiile primite. Şi avea de ce fiindcă Hogwarts era un loc minunat, singurul loc în care Cercetaşa se simţea ca toţi ceilalţi, singurul loc pe care îl numea cu toată inima "casă". Deşi la început fusese tristă, pentru că nu-şi va mai vedea familia şi prietena cea mai bună timp de mai multe luni, acum era fericită. Acea discuţie îi reasprinsese entuziasmul pentru magie.
După ce terminaseră de vorbit despre şcoala de magie, se lăsase linişte ; sau mă rog cât de linişte putea fi într-o gară plină de elevi gălăgioşi. Eliza se gândea la un alt subiect de discuţie, iar în paralel se gândea la prietena sa Eveline. Era sigură că se va bucura la vederea lui Lorette, pisica Elizei. Viperinul i-o luă înainte şi îi ceruse părerea despre Harry Potter. Din câte se vedea el nu prea credea în reuşitele acestea.
"Ei bine istoria aşa zice. Cap-de-Mort a fost ucis de Harry Potter. Dar el nu a fost un vrăjitor obişnuit aşa cum zici tu." Făcu o mică pauză pentru a-şi pune gândurile în ordine şi pentru a se asigura că băiatul e atent la ceea ce zice."Atunci când l-a atacat Lordul Întunecat prima dată, Harry, a fost protejat de nişte vrăji, iar blestemul s-a întors la cel care îl aruncase. Harry a primit astfel câteva din calităţile vrăjitorului întuncat , cât şi mai multe puteri ale acestuia. Era la fel de puternic ca şi Cap-de-Mort. Dar cred că ştiai asta deja. " Zise ceva mai veselă ultima propoziţie.