Alone with everybody

[Melisse Y. Carter]

• Buzele lui Melisse formara o linie orizontala perfecta. Isi imagina a cui inmormantare era si...o durea. Si stia ca pentru Eveline durea si mai mult.
  - Serena... soptise Mell.
  Nu stia sigur daca era o propozitie enuntiativa sau interogativa. Era o...combinatie. Simtea nevoia de o confirmare sau macar ceva asemanator.
  Inspira adanc. Apoi lua initiativa.
  - Nu trebuie sa facem asta daca ne doare! Trecutul e trecut, oricum nu avem cum sa uitam aceste momente, deoarece isi au locul in mintea noastra! ii spuse, aproape tipand la sora ei.
  Probabil ceea ce cartea le arata o facuse sa se simta atat de oribil, incat se simtea ca se afla intr-un colt al unei camere goale cu peretii negrii, iar ea stand in fund si plangand, de singuratate si amaraciune.
  Nu vroia sa se intample asta.
  - Cum iesim de-aici?! intreba apoi.