I must to live but I won't !

[Eliza G. Blest]

Just me and Ian Bolton !

Se simtea singura , atat pe dinauntru cat si pe dinafara . Insa ii facea placere acel sentiment . Intotdeauna era singura , chiar daca mai erau si alte persoane in jur . Era ignorata atunci cand se afla intr.un grup si singurul lucru pe care il facea era sa priveasca in gol . Mai bine statea in padurea interzisa si privea rasaritul sau apusul decat sa asculte trancaneala fetelor despre acelasi subiect plictisitor "baieti " . Nu putea sa inteleaga ce vedeau ele la acei oameni . Totusi , ele nu isi dadeau seama ca atunci cand esti cu un baiat , ai unele sentimente pentru el si dupa ce se despart , numai unul dintre ei va suferi . In cazul Elizei , ea era cea care suferea . Din acel motiv prefera sa nu aiba niciun prieten . Era asa de bine sa stea singurica , insa uneori vroia sa mai fie cu cineva , sa ii spuna ideile , sentimentele , gandurile ei . Dar nimeni nu o intelegea , si nu stia de ce .

*Sunt chiar atat de ciudata ? De ce trebuie sa suport atatea ? DE ce nu pot fi si eu ca toti ceilalti ? Ce am eu si nu au ele de sunt atat de evitata . In fine , nu ca am probleme cu asa ceva , dar uneori chiar ma doare . M.am saturat sa fiu chemata intr.un loc , sa stau intr.o multime de oameni , sa.i ascult ca vorbesc despre ceva sau cineva pe care nu / il cunosc . E foarte frustant si totusi .. inca mai traiesc . Inca mai suport astea . DE CE ? Merita atat de mult sa incurc lumea cu existenta mea ? De ce nu pot muri si eu la fel ca ceilalti oameni . Ma simt de parca as fi la granita dintre viata si moarte si totusi , nu sunt ! *

Daduse cu putere in pamant cu pumnii , lovindu.se putin , cam tare , dar ignorase acel lucru . Privea stupefiata crengile inverzite ale salciei batause . Si el era singur , pe un deal inalt , fara nicio companie . Cum de rezista ?