Prima data la Peronul 9 si 3/4

[Gera Aeophelis]

Primul an. Prima sansa.

Se simtea pierdut.Inecat in marea de oameni ce alergau catre trenuri, marea de oameni care isi luau ramas bun de la cei dragi, marea de oameni care alerga catre iesirea din gara. O multime de straini carora nu le pasa ce se intampla cu el. O placuta negricioasa anunta ca incepea peronul 8, un peron acompaniat de trenuri rosii si aproape goale.
In cateva minute ajunse la peronul 9 si mai arunca o data o privire catre biletul de tren.

" Expresul de Hogwarts, ora 11:00, Peronul 9 si 3/4"

Nu gasea nicaieri peronul pe care era indicat pe bilet. Poate cineva facuse o greseala. Arunca o privire catre calatorii care urcau in tren. Niciunul dintre ei nu parea sa fie vrajitor. Oh, oare de ce refuzase sa fie insotit de catre parinti? Poate stiau cum sa ajunga la peronul indicat, chiar daca nu facusera scoala Hogwarts. Suparat pe el insusi, mai arunca o privire in jur si zari o fata blonda, facand cu mana parintilor. In urmatoarea secunda o lua la fuga si se facu nevazuta printr-un zid. Uimit, Gera crezu prima data ca mintea ii joaca feste. Dar cum putea crede asta cand se indrepta catre o scoala de magie? Totul era posibil !
Se aproprie de catre parintii fetei si ii intreba, destul de jenat, daca exista vre-un peron 9 si 3/4. Fara sa rada de el, parintii ii aratara peretele de piatra prin care fata lor trecuse mai devreme. Asta era! Era un fel de..iluzie optica?
Dupa ce le multumi celor doi adulti, o lua si el la fuga prin zid, strangand cat poate de tare cusca bufnitei lui, Verita.
Uimit la culme de lumea care sedea in fata sa, Gera nu era deloc atent la drum. Toata lumea se impiedica de el si ii arunca priviri dure. Era o aglomeratie de nedescris in gara. O multime de elevi se imbulzeau sa urce in tren. Altii isi luau ramas bun de la parinti, unii facandu-le glume, in loc de o imbratisare. Gera verifica ceasul si fu surprins sa constate ca mai erau putine minute pana ce trenul avea sa se puna in miscare. Ultimele raze puternice de soare, de soare varatic, cadeau pe podeaua de marmura a garii si pe tren, accentuandu-i culoarea sangerie.
O zari din nou pe fata blonda, ce mai devreme alergase prin zid. Pentru o secunda, avusese de gand sa se bage in discutie cu ea. Dar fata deja urca scarile catre intrarea in tren. ' Oh..Asta da om grabit' si-a spus Gera si tresari cand o mana i se puse pe umar.
" Gera, fiule " spuse un barbat cu o barba scurta si neagra, cu inceput de chelie si cu o burta generoasa.
" Tata.." incepu Gera, dar se opri cand mama sa veni sa il imbratiseze.
Trenul pufai zgomotos si baiatul tresari, dat fiind ca uitase de tot ca trebuia sa urce in tren. Le facu cu mana parintilor, care acum erau la 100 de metri de el. Trenul se pusese in miscare, incet-incet parasind peronul. Alerga cat putu de repede, si , chiar cand trenul se pregatea sa coteasca, se arunca pe coridul trenului plin de elevi. Spre mirarea lui, holul era complet gol, dar compartimentele gemeau din cauza aglomeratiei.
Rasufland greu, dupa alergatura de mai devreme, incerca sa isi gaseasca un loc in vre-un compartiment. Norocul nu era de partea lui in ziua aceea, dupa 10 minute de cautare tot negasind vre-un loc. ' Compartiment arhi-plin. La fel si cel de dinainte' isi spunea baiatul. ' Compartiment cu doi oameni. Compartiment arhi-plin din nou.Ia stai! Compartiment doar cu doi elevi?' Gera se intoarse inapoi si se opri in fata usii compartimentului, ciocanind usor. O fata blonda, probabil boboaca, statea pe scaunul de langa geam si arunca priviri plictisite pe geamul prafuit. Un baiat intr-o uniforma galbena statea pe celalalt scaun de langa geam si sforaia puternic.
" Pot sta si eu cu voi? " a intrebat el si intalni ochii caprui ai fetei. Ea dadu usor din cap si il pofti langa ea.