Nimic si din nou nimic.

[John Romulus]

Nu-si dadu seama ca ultimele lui vraji lovira in alte directii decat ar fi vrut baiatul sa loveasca.Era doar fericit ca reusise sa stapaneasca vraja aceasta la o varsta la care majoritatea vrajitorilor invata cum se tine o bagheta.Se intoarse la hainele lui si isi cauta ceasul prin buzunare, il ridica si ofta vazand cat de mult timp a trecut.Desi era dimineata,dupa pranz trebuia sa plece la orele de curs.Se hotara sa mai incerce o singura data vraja.Isi indrepta bagheta catre lac si rosti sigur pe el vraja, insa se opri brusc in mijlocul propozitiei facand ca vraja sa-l arunce in spate si ca bagheta sa scoata scantei verzi.
''Stup....ceee dumn...''
Se ridica brusc si acum privea mirat persoana care aparuse dumnezeu stie de unde.Se freca la ochi de cateva ori doar pentru a fi sigur ca vede cum trebuie.Fata avea parul verde.
'Ce dumn...'
Se mai freca odata si se intoarse cu spatele inchizand ochii si numarand pana la zece in gand.Poate ca era una dintre creaturiile acelea care ies din lac si fura copii, isi dadu brusc seama cat de absurda era ideea si isi dadu seama ca persoana aceea era o persoana ca si el eleva a scolii.Dar fata avea parul verde!Nu intelegea cum dintre toate culorile cineva poate sa aiba o asemenea culoare a parului.Isi dadu brusc seama ca fata vine exact din directia in care vrajile lui probabil loveau lacul.Se uita confuz la ea in continuare si incerca sa para cat mai putin surprins de ea.Nu stia daca sa ii faca semn fetei cu mana, nu ar fi dorit sa se bage in discutii neinteresante cu un strain mai ales cu un strain cu parul verde.
''Scuza-ma daca te-am speriat cu vrajiile de mai devreme, dar credeam ca sunt singur aici.Speram chiar...''