Memories drowned in sobs ...

[Eliza G. Blest]

O matura cenusie se reflecta deasupra unui ocean mare albastrui , alaturi de cerul instelat al noptii . Nu era nici urma de luna si nici de nori . O noapte fara lumina , un intuneric absolut . Insa acest lucru nu o deranja pe viperina , stia unde voia sa mearga . Si acel gand ii facea scarba . Nu tinea foarte mult sa parcurga acel drum lung , pe o simpla matura in miez de noapte pentru o .. verisoara ? Da . Era vorba de o verisoara , care a fost prinsa facand vraji , in afara scolii , iar vrajitorii au trimis.o in Azkaban . Se pare ca a omorat un om . Si culmea , sora Elizei , Amanda , era acolo cu ea . Si era foarte convinsa ca sora ei era de vina pentru acel lucru si ca ea merita acei 5 ani de inchisoare . Vroia sa stea de vorba cu pazitorii acestora , nu cu dementorii , caci urma sa fie moarta de vie daca statea 3 secunde langa ei . Trebuia sa vorbeasca cu o persoana umana , si stia cu cine .

*Eliza . Mergi la Azkaban si vorbeste cu domnul X . Ii spui ce s.a intamplat , tot adevarul , exact ceea ce crezi si el va sti ce sa faca . Eu nu pot merge ca am treaba , iar mama ta sta cu sora ta . Numai de tine depinde aceasta misiune . Ai grija la Dementori ! *

Acele cuvinte o scoteau pe viperina din minti . Ea trebuia sa aiba grija de toate si doar a avertizat.o pe sora ei sa fie precauta . Si tot ea a fost de vine pentru asta !