Semne din strafunduri

[Eliza G. Blest]

Mister , mister si culmea ! din nou mister ! Chiar numai din acest substantiv trebuie sa fie format lacul ? Incepea sa devina frustant pentru viperina . Si mai ales faza cu "Dar aveti o Misiune grea, fetelor, o Misiune foarte grea.." , nu ii convenea deloc . Ce putea sa fie chiar asa de rau ? Adica , viperina stia cum sa se puna cu creaturile . In orice caz , cu cele de la suprafata , dar din adancuri , cam greu , insa era sigura ca se putea descurca . Cam cu cateva indoieli . Dar le daduse la o parte . Vroia sa stie ce era cu acea misiune ! Se apropiase din nou de acel om , si ii spuse pe o voce stridenta ,malefica , care il speriase pe om .

*Asculta aici , fiinta ce esti ! Daca ai mintit , un pic din tot ce ai spus , te fac tocanita ai inteles ? Nu accept de la nimeni ! Asculta.ma bine ! De la nimeni sa isi bata joc de mine . Acum , daca am inteles eu bine , eu si Adnana trebuie sa va eliberam pe voi ? Cu ce scop ? Ce ne va iesi din asta ? Iar vocea aceea .. cine era ? *

Ramasesera in tacere , celalalte creaturi dandu.se in spate cu cativa pasi , inspaimantati . Se uitase la Adnana , care era la fel ca si ceilalti . Ce se intampla cu ei ? Ea vroia numai raspunsuri ! Si nu accepta deloc sa fie pacalita . Nu de niste chestii care se considerau oameni , candva .