Jertfa.

[Scarlett Soul]

Cazu intr-un somn adanc. Se visa un lup alb. Alerga printr-o padure veche, uitata de lume, insa fara sa simta efortul. Vantul ii ravasea blana, crengile brazilor il zgariau, dar el nu lua in considerare toate astea, continua sa alerge si sa alerge si sa alerge. Stia ca trebuia sa continue sa mearga, dar habar nu avea care era motivul sau unde trebuia sa ajunga. Avea doar o porunca de indeplinit : Nu te opri, nu te opri, nu te opri, nu te opri, nu te opri .... la nesfarsit. Nu se putea gandi la altceva, acele trei cuvinte parca ii blocau intreaga minte si simtea cum se pierdea in abisul propriei sale fiinte. Ceva il atinse. Isi intoarse capul cu o miscare brusca. Vedea un ... Lesina.
Scarlett scutura din cap speriata. Isi pipai mana, apoi intregul trup pentru a se asigura ca nimic nu fusese real. Ura visele astea, care in ultimul timp deveneau din ce in ce mai dese. Se ridica in fund si privi in jur, dar nu reusi sa desluseasca mare lucru din pricina beznei, asa ca hotari ca nu ar strica putina lumina.
- Lumos ! sopti fata dulce, de parca acel singur cuvant ar fi fost o intreaga declaratie de dragoste.
O lumina mica se aprinse in capatul baghetei, dar Scarlett tot nu vedea mai mult decat inainte. Vraja era prea slaba si ea la fel.
'Se pare ca m-a epuizat visul mult prea mult.' gandi ea, renuntand pana si la putina lumina pe care o avea. Se intreba unde se afla padurea pe care o vazuse si daca lupul ei mai traia.
Ceva o atinse pe umarul stang. Avea aceasi senzatie pe care o avusese si lupul inainte de a lesina, dar ea nu se intoarse sa vada cine era. Ea nu lesina.

OOC : Poate sa continue oricine. :-)