Revedere

[Tora Chang]

Tora ramase perplexa. Nu se asteptase la o astfel de atitudine. De obicei cei de la ochi de soimi erau binevoitori si prietenosi. Isi retrase mana. Dezamagirea i se intipari pe fata. Insa soimencei nu parea sa-i pese.
Se simtea privita in timp ce isi desfacea bagajul. Nici macar nu avusese timp sa analizeze camera. Pe langa cele doua paturi, mai erau doua sifoniere, destul de mari sa-i incapa tot dulapul de haine. O fereastra mare cu bolta lumina intreaga incapere. Pe marginile acesteia atarnau niste draperii albastre, destul de groase incat sa nu patrunda nici o raza de soare prin ele. Langa fiecare pat era cate o noptiera cu un singur sertar si o lampa. In dreapta era o usa ce, presupuse Tora, ducea spre baie. In prinjcipiu, camera semana cu cele din palatul Schonbrunn. Diferenta era ca aceasta camera era mai mica.
Tora termina de despachetat si isi impinse valiza sub pat. Fata necnoscuta se uita inca la ea, insa nu parea ca vroia sa comunice. Tora prefera sa o lase in pace, decat sa se trezeasca cu insulte. Isi lua o carte, se intinse in pat si incepu sa citeasca.