Gustare la miezul noptii

[Aylee L. Lovel]

Aylee ii privi pe ceilalti. Bun. Deci erau blocati in bucatarie. Uuu. De-a dreptul infricosator. Fork a spus ca nu exista iesire pana la nu stiu ce ora. Sau intrare. Si totusi, Valentino era aici. Insa micuta viperina ajunse la o concluzie. Mai degraba ramanea in bucataria plina de spiridusi malefici decat sa iasa prin horn ca Mos Craciun. Nu il suporta pe Mos Craciun asta. Nu ii placuse niciodata. Adica cum sa mergi prin lume mancand prajituri si band lapte, in timp ce niste spiridusi micuti si imbracati in niste culori care nu se asorteaza deloc fac jucarii? Iar lumea sa te venereze ca pe un zeu. Adica pe bune. Erau maimulti oameni care cred in Mos Craciun decat in Dumnezeu. Macar al doilea nu manca prajiturele. "Dragule, mananca ce iti doreste innimioara. Dar nu caprioara, aia e un subiect tabu" zise ea a doua propozitie in soapta. Desi era clar ca toti auzisera, dadea un aer mai intim propozitiei. Valentino o privi cu un aer surprins, dupa care ridica din umeri...si sari pe cartofii ei prajiti. 'Eh, nu am cum sa ii apar pe veci...'. Pierduta in gandurile ei de iubire, prinse din zbor ultimele cuvinte ale Viperinului. 'Ehe, cum sa nu?' Ii privi pe ceilalti. Sper ca sa nu fie de acord cu ideea lui. "Sau, daca tot suntem blocati aici, hai sa facem un cooking party." Sugera ea luand in mana un sort.