In umbra lumii .

[Scarlett Soul]

Nu-l cunostea. Il privi pret de cateva clipe, ii analiza detaliile gesturilor si felul in care mergea. Ii zambi, dar nu spuse nimic. Singurul minus era ca nu se mai putea relaxa, nu cu un necunoscut prin preajma.
- Buna, ii raspunse Scarlett la randul ei, cand baiatul o saluta. Eu sunt Scarlett, Scarlett Soul.
Banuia ca Adultul nu stia cine era, defapt nimeni nu stia. Asta o incanta. Ii placea sa ramana in umbra, sa nu o cunoasca toti, nu pe sub mastile pe care le purta. Adora sa stea pitita in intuneric si sa sfasie visele imposibile ale bobocilor, sa-i trezeasca putin si sa-i puna fata in fata cu viata.
Atunci isi aminti. In primele clipe incremeni, apoi simti cum o frica inexplicabila ii curgea prin vene. Un firisor rece ii se scurse pe sira spinarii. Ce putea sa faca acum ?
'Romanul Soaptelor' isi spuse ea, in vreme ce baiatul inainta spre ea. Egon, parca asa spusese ca-l cheama. Ei bine, Egon acesta nu avea voie sa afle nimic. Nu cu ea acolo, cu ea in picioare.
' "Mai bine mor in picioare, decat sa traiesc in genunchi" ' gandi Scarlett, in vreme ce incerca sa indese cartea sub ea. Stia ca baiatul observase, oricine ar fi facut-o, dar nu ii pasa, trebuia sa apere secretele cartii cu orice pret. Poate ca asa ii atragea atentia Adultului, ii atragea atentia ca era ceva acolo de care nu avea sa se atinga vreodata.
In mod ciudat nu simti nici o teama. Era atat de linistita. Chiar zambi cinic cand simti manerul cutitului sau subtire in roba de la Hogwarts.
'Unul dintre cutite.' isi spuse ea amuzata.