Sfidand timpul

[Rosalie Vivienne Alden]

Nicio vorba nu ar fi fost acum buna pentru consoloare. Scarlett avea dreptate .. uneori trebuiau sa asculte tacerea, linistea aceea de care fiecare are nevoie la un moment dat. Isi mutase privirea in jurul sau incercand sa pretuiasca fiecare obiect, fiecare fiinta care o inconjura, dar nu putea. Astazi nu se simtea deloc in stare sa emane afectiune, ba dimpotriva, era ca un sloi de gheata si ceea ce era cel mai ciudat era faptul ca nu o deranja sa fie asa. Pana acum nu a mai trecut prin astfel de clipe sau probabil ca nu mai stia ea, insa nu avea sa regrete nimic. In tot acest timp doar asta facuse .. prea multe regrete , acum era timpul sa spuna 'Eu nu am regrete!'

Ultimele amintiri pe care si le-a strans aveau sa ii ramana in suflet mult timp , desi stia ca nu era cazul sa viseze in continuare. Cum poti sa poruncesti asa ceva unui suflet etern visator? Cum poti sa ii spui unei pasari sa inceteze sa zboare? .. Alungase aceste ganduri privind-o din nou pe Cercetasa, dar nu spuse nimic .. nu avea niciun rost. Vorbele incepeau sa doara ..

Edit By Raizen

Galeoni
Rosalie Alden - 90

Puncte
Cercetasi - 80

Topic Closed !