Excalibur

[Dawn Snow]

Degeaba luptau cum luptau. Ar fi rezistat poate pentru inca o ora, dar nimic mai mult. Trecusera abia zece minute, iar muschii Soimencei tipau de durere. Se ura acum pentru ca nu facuse vreun sport anume in toata viata ei.
Era bine ca nu mai apareau si alte sculpturi. Era grav caci oricum erau prea multe. Abia daca distrusesera un sfert. Nu, nici macar atat. Iar lupta se desfasura mai repede, soldatii loveau aproape imediat. Nu mai exista repausul de dinainte.
O fortau sa se dea inapoi. Nu-i placea. Stia ca astfel o pot conduce spre o infundatura. Se simti usor usurata cand parul Emei ii gadila antebratul. Daca erau spate in spate, aveau o oarecare siguranta. Dar nu se punea problema intr-o lupta de unu la zece, pe putin.
Dawn lovi, dar rata. Si cu toate astea, soldatii se oprira. Se intoarsera pe calcaie si isi reocupara pozitiile de la baza copacilor. Chiar si cei distrusi erau inapoi, statui ce sustineau trunchiuri de stejari.