Excalibur

[Ema Snow]

Ema se ridica mormaind. Incepeau sa o doara muschii. Ce bine i-ar fi prins niste antrenamente zdravene la sport, in stilul Incuiat.
Mintea ei gandea acum intr-o singura directie. Scapasera de un obstacol, dar cate mai erau pana la destinatie? Nu mai conta. Nu acum.
Peisajul incepea sa se schimba usor usor. Padurea se rarea, distanta dintre copaci crestea. Plantele intalnite erau din ce in ce mai inalte si se putea auzi in departare sunetul unei ape curgatoare. Asta era bine. Puteau asi o sursa de apa potabila.
Soimeanca se uita in jur, analizand. I se parea ca trecuse o vesnicie de cand luase cina. Probabil ca se datora si lipsei de coordonate temporale, dar indiferent de motiv, stomacul ei incepu sa chiraie dupa un timp.
Ii facu semn surorii ei sa se opreasca si sa caute ceva de mancare. Trebuia sa fie o idee tentanta.
„ – Daca gasesti ceva comestibil, imita o cioara” zambi Ema, incercand sa-i ridice moralul lui Dawn.
Cat de ciudata ajunsese situatia! Nu erau rolurile exact invers cu doar catva timp in urma?