We meet again

[Tora Chang]

Tora termina de scris. Ramasese singura in biblioteca. Nici macar nu observase cat de repede a trecut timpul. Isi stranse toate lucrurile si iesi in hol. Bezna o cuprinse. Niciodata nu intelesese de ce se stingeau toate luminile pe timpul noptii. Odata ce lumanarile erau stinse, caldura disparea si ea, aerul devenind mai racoros. Isi scoase bagheta din buzunar si rosti:
"Lumos!" Varful baghetei se lumina. Merse usor prin coridoare, avand grija sa nu faca prea mult zgomot. Ecoul pasilor ei rasuna printre peretii castelului. In fata ei o usa lua contur. Se indrepta usor intr-acolo. Daca nu se insela, dincolo de acea usa era camera portretelor. Insa nu era singura. Se apropie mai mult. Bell o analiza cu o privire nedumerita. Nu-i venea sa creada. Nu o mai vazuse de un car de ani. Singurul lucru care ii veni in minte in acel moment fu sa o imbratiseze. O stranse tare in brate inainte de a spune:
"Nu-mi vine sa cred ca ne-am intalnit. Nu te-am mai vazut de cand ai absolvit!"
Fosta cercetasa ii zambi.
"Hey! Vorbeste mai incet acolo jos! Si stinge lumina aia." Un portret era foarte revoltat. "Nu mai poate lumea sa doarma eloc in castelul asta..."
Tora chicoti si isi stinse bagheta.