Jertfa.

[Scarlett Soul]

'E bine asa. Nu cred ca a urcat la etaj ... Ce motiv ar avea ?' isi spuse Scarlett, in vreme ce o porni sa caute "pe aici" cum spusese Jenn. Cauta o vreme, se uita chiar si sub dulapuri, chiar si dupa usi, dar tot nu gasi nimic. Continua, fara sa se opreasca, fiindca stia ca pana nu avea sa gaseasca acel ceva, Nord va fi in pericol. Si mai presus de toate era convinsa ca avea sa moara daca i se intampla ceva masculului ei feroce.
Atunci isi aminti. Ii veni sa urle, dar se abtinu. Toata camera parea ca se stramtoreaza, iar peretii se unesc, zdrobind-o ca pe o ganganie mica si nefolositoare. Pentru prima data in viata ei simtea nevoia de cineva mai puternic decat ea, de cineva care sa o apere de monstrii uitati prin cartile de adormit copii si de cosmarurile din care se trezea urland si nu stia de ce. Avea nevoie de cineva, dar acolo afara, in lumea acea rece nu era nimeni care sa o auda. Isi scutura capul si isi spuse ca avea sa se planga mai incolo, dupa ce Nord va sede din nou sub aripa ei protectoare.
- Jenn , incepu ea, dar nu ii raspunse nimeni.
Stia ca in conditii normale fata ar fi auzit. Se intreba ce se intamplase cu ea. Nu se gandi prea mult, aprinse lumine de pe scarile care urcau si se trezi in cateva clipe la etaj.
'Nici urma de Jenn.' ii fu ultimul gand inainte de a simti cum ceva o prinde de dupa umar.