Cea mai frumoasa intamplare

[Mina Fabienne Potter]

Mina statea in afara castelului gandindu-se la seara trecuta.Ea impreuna cu Darkason stand langa lac si povestind.Se intreba totusi cum de s-a sfarsit asa de repede,dar tot ii placu foarte mult.Isi ridica privirea si cauta prin multimea de studenti din curtea castelului.Si tocmai atunci Darkason cobora scarile.Nu stia ce o impinse sa faca acest lucru,dar se ridica de pe bordura unde statea si alerga facandu-si loc printre elevi drept spre Darkason.Acesta se pare ca nu o vazuse deoarece ramasese blocat cand soimita i se arunca in brate."In sfarsit" se gandea aceasta.Ii putea simti trupul aproape.Simtea cum ia foc si simtea cum toata lumea ii priveste dar nu conta.Important era ca il putea atinge.Isi dorea foarte mult sa mai petreaca o seara cu el,pentru ca avea sa ii spuna o groaza de lucruri.Avea sa puna adevarul pe fata.Avea sa ii spuna ca il place si nimic nu o va opri.
In aceeasi dupa-amiaza Mina ii scrisese o scrisoare lui Darkason in care il ruga ca la ora 20:00 sa vina lana Lac pentru ca avea sa ii spuna un lucru foarte important.Nu era sigura ce face dar spera ca el sa o ajute.Dupa ce bufnita se intoarse inapoi cu un raspuns soimita urca in Turn si astepta cu nerabdare dar si cu teama ora 20:00.Cu cat se apropia ceasul mai mult de acea ora Minei ii veneau tot felul de ganduri."Daca nu ma place?"isi spuse ea."Daca nu va mai vorbi cu mine niciodata?".Dar ceva din launtrul ei stia ca asa ceva nu se va intampla.Nu stia sigur de ce simtea asa dar incepea sa fie optimista si sigura pe sine.Cu cateva minute inainte ca ceasul sa bata ora fixa,Mina cobori incet din Turn gandindu-se cum avea sa ii spuna lui Darkason.Din departare ii zari silueta stand jos pe iarba si uitandu-se spre Lac."Acum ori niciodata!Acum ori niciodata!" si trase aer in piept.