Few seconds

[Evelyn Steel]

Adevarul.Acest cuvant valoareaza aproape o avere.Stia adevarul.Isi aminti,de parca ar fi fost ieri,cum coborase jos sa-si ia papusa din sufragerie.Miss Lucy nu putea sa ramana singura acolo.Iar Eveline nu dormea fara ea.Auzise,in drumul sau,soapte din bucatarie.Stia ca erau doar mami si Sery.Insa de ce vorbeau in soapta?Apropiindu-se,auzi mai clar ce discutau cele doua.Atunci ea nu intelesese ce insemna insa acum o intelegea perfect.Cele doua vorbisera despre un baiat pe nume Michael,despre un om cu nume ciudat,Cap-de-Mort si despre o inchisoare ce pe atunci Eveline nu stia ce insemna.Inchisoarea Azkaban.Nu daduse niciodata atentie acelei minuscule convorbiri din bucatarie.Insa acum intelesese.Auzi vocea lui Rosalie,venind parca de la kilometri departare.Ii spusese numele.Eveline nu vroia sa auda soapte de consolare.

- Nu,e in regula.Serios.Adica,am aflat ca sunt o vrajitoare,am venit la o scoala de magie,mi-am regasit sora de mult pierduta,am aflat ca am puteri de medium,ca cel mai intunecat vrajitor al tuturor timpurilor incearca sa-mi ucida familia,si sincer am trecut prin o groaza.Deci asta e o nimica toata zise ea ridicand sugestiv din umeri.Stia ca mintea.Stia ca nu era o nimica toata.Faptul ca avea un frate pe undeva,indiferent de cat de rau ar fi,veni ca o bucurie.Insa vroia sa afle varianta celor intamplate de la el.Pentru ca Eveline nu credea ca si-ar fi putut ucide propria sora.Ori nu vroia sa creada,ori nu o lasa inima.Ciudat sentiment.Dar ceva inauntru sau se schimbase odata cu aceasta veste.Oare cate mai erau de aflat?Lucruri pe care ea nu le stia?Nici nu vroia sa se gandeasca.Probabil si Rosalie o simtea.Simtea ca ceva se schimbase.Da,ceva chiar se schimbase,incepand din acel moment.