|
|
29 Sep 2011, 15:56
(This post was last modified: 29 Sep 2011, 16:37 by Veronique A. Dupont.)
|
|
Veronique A. Dupont
|
Posts: 2,317
RP Posts: 754
Joined: May 2010
Reputation:
10
Casa: Viperini
Galeoni: 2873
Animal: Pisica - "Dinah"
Slujba: Angajat la Vrajustitie
|
|
Obisnuia sa piarda nopti si zile intregi ratacind prin locurile ce-i aminteau de tot ceea ce avusese. Stia ca-si face rau, dar nu putea renunta la viata sa de demult. Nu putea pur si simplu sa-si lase amintirile s-o parasesca. Se chinuia din rasputeri sa-si pastreze toti vechii prieteni si toate locurile in care fusese si care-i erau dragi vii in memorie. Nici macar ei nu aveau cum sa-i rapeasca aceste mici placeri. Refuza sa uite cine fusese. Nu era impacata cu straina pe care-o vedea acum in fiecare zi. Ura fata care se reflecat pe suprafata lucioasa a oglinzii de fiecare data cand incerca sa-si aranjeze parul sau sa-si trateze ranile.
Esti mai mult decat cred ei, isi repeta la nesfarsit pentru a nu uita. Te-ai nascut ca sa lupti si n-ai sa dai in laturi acum.
Se plimba adesea pe drumuri de tara, prin paduri salbatice si tot felul de locuri neobisnuite sperand ca intr-o zi, printre frunzisul verde sa vada o puma argintie mergand alene. Stia ca puma avea s-o conduca la sora sa si ca dupa ce o va regasi vor concepe un plan pentru a scapa de conditia mizerabila in care se afla. Din pacate zilele si noptile treceau, iar puma n-avea de gand sa apara, dar fata nu renuntase niciodata la acel gand frumos. Era sigura ca intr-o zi un miracol va avea loc, iar cele doua surori vor fi reunite. Tot ce-i mai ramasese de facut era sa caute.
Cauta. Cauta mereu, dar nu gasea nimic. Cautase prin toate locurile in care s-ar fi putut ascunde Helena, dar mereu raspunsul la cautarile sale era acelasi, nimic.
Sa nu renunti niciodata. Aceasta este calea, auze glasul surori sale rasunadu-i in cap.
Dupa ce cauta in toate imprejurimile Hogwarts-ului se indrepta catre cealalta parte a lumii vrajitorilor. Singurul loc care-i mai ramasese era Padurea lui Dean.
Ratacea de cateva ore mergand pe potecile inguste printre arborii inalti si nu gasise nimic. Se uita atenta la cerul nesfarsit a carui bolta isi schimba culoarea cu fiecare ora ce trecea. Se schimbase dintr-un portocaliu in degrade, la un
negru patrunzator pe a carui panza se puteau vedea ochii zeilor luminand intunericul abisal.
my momma { raised } me a prophet
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
|