Printre campioni

[John Romulus]

John se uita si el uimit si tacut in acelasi timp la cei patru fondatori.Se uita apoi la Eliza asteptand ca fata sa le dea raspunsul insa aceasa nezicand nimic incepu sa povesteasca el.Povesti tot, mai putin partea cu duelul.Dupa ce termina de povestit Helga rase scurt si se uita la Salazar era clar pentru baiat ca femeia nu uita de duelul tanarului, Rowena se uita la John si i se adresa cu un ton autoritar care il facu pe baiat sa isi inghita vorbele.
''Helga...aceasta este tanarul care l-a doborat pe huliganul acela de la casa lui Salazar?''
Baiatul rosi pana in varful urechiilor, se uita disperat la Helga apoi la Eliza.Se simtea dator cu acea explicatie asa ca incerca sa formuleze repede cateva cuvinte.
''Eu...nu...eu doar l-am doborat...ea este cea care i-a dat lovitra de gratie...nu as mai fi fost aici...''
Rowena si Helga schimbara cateva privi pline de subainteles ba chiar baiatul putea sa jure ca zari un zambet ascuns pe fetele acestora insa nu avu curajul sa mai zica altceva ii era clar ca acestea se puteau intelege din priviri exact ca doua tinere adolescente.Dupa ce baiatul termina de vorbit Godric rase si il privi pe Salazar superior acesta intorcandu-i o privire taioasa si plina de repros.Daca nu ar fi fost cele doua femei in acea camera cei doi probabil ca s-ar fi luat la duelat.In fata lui John se aflau cele mai interesante persoane din istoria magiei pe care acesta o invatase si el nu putea sa ii intrebe nimic, niciodata nu isi putu imagina ca avea sa ii vada pe toti patru la aceiasi masa, schimband privi si impresii intre ei.Se uita la Eliza si apoi vorbi, de aceasta data cu curaj.
''Eu si prietena mea viperina dorim sa ne intoarcem cat mai repede in timpul nostru.Suntem dispusi sa facem orice este nevoie pentru a reusi acest lucru!''