Printre campioni

[Eliza G. Blest]

"Au , asta a durut ! " zisese Eliza in mintea ei , cand se trezise la podea , din nou si cu o durere groaznica de spate .
"Da..sunt bine, cred ," mormaise ea pe un ton trist . Se ridicase in picioare si privise in jur . "Macar am ajuns acasa , nu John ? " Zambise din coltul gurii si isi ridicase ochii spre fereastra mare , analizand apusul . "Tu razi de mine , a trecut deja ziua , si sunt asa de obosita , de parca as fi mers la 5 misiuni . Pff..so , ce facem de acum ? "
Nu stia de ce , dar avea un chef nebun de a sari in capul cuiva . Daduse din cap in semn de negatie si se asezase din nou pe podea in stil turcesc .

Cascase cu toata gura , si isi dusese imediat mana la gura , rusinata de ceea ce facuse.
"Meh , pana la urma ce s.a intamplat ? " intrebase viperina , usor ametita . "Cred ca e de la calatorie . " Intinsese o mana , si isi suflecase manecile robei negre . Pe antebratele mainii avea o inscriptie , cu un scris de un verde deschis , ca la viperini , si un semn in josul incheieturii - semnul casei ei .
"John , arata.mi incheietura mainii tale ! Acum ! "
Speriata la culme , se ridicase pentru a doua oara si se apropiase de el .