Teach me.

[Evelyn Steel]

Eveline se aseza jos pe scaunul creat de prietena sa si asculta,fara sa intrerupa,mica istorisire spusa de Rosalie.Defapt,o intelegea mai mult decat lasa sa se vada.Si ea isi pierduse o groaza de lucruri la viata sa.Si se infuria din cauza asta.Pentru ca stia ca putea fi mai ordonata.Insa,asa cum ii spusese odata si mamei sale,daca lucrurile dispareau nu era vina sa,nu?Vechea si patetica scuza "Dar nu le-am pierdut,sunt pe aici pe undeva,doar au disparut!" Mda.

Rosalie o intrebase ce nu era bine cu Eveline.Aceasta ofta si inainte sa-si dea seama incepu sa turuie despre faptul ca Dominik nu o asculta niciodata,ca mereu este vina ei si ca el nu isi dea seama ce mult greseste.
- Si mi-a spus ca poate e din cauza mea.Ca poate eu nu ma gandesc ca il ranesc pe el.Insa eu nu am facut nimic gresit!Sti,e ataaat de stresant.Si cateodata imi vine sa il dau cu capul de pereti.Insa stau si ma gandesc ca in unele chestii are dreptate si ma infurii pe mine insumi termina Eveline oftand si lasandu-si capul in maini.