The atack !

[Lifaem de Bluwin]

Cand am vazut-o pe verzuie ca porni pe iarba si se apropia atat de hotarata de mine, am simtit nevoia sa ma ascund undeva sau sa ma fac atat de mic incat sa dispar. Totusi, figura ei din ce in ce mai apropiata mi se parea cunoscuta. Dupa cum era imbracata, era o viperina. Se vorbea pe la colturi cum ca ar fi cei mai rai, dar eu nu credeam asta. Cu totii suntem persoane ce merita atentie pentru ca ne purtam intr-un anume fel si Casa din care face parte nu trebuie sa ne puna o eticheta. Dar, tot nu m-am miscat. Eram curios sa vad daca va reusi sa cobboare pe iarba fara sa cada. Dar, exact cum presupusem, aluneca si si se apropie de mine cu mai multa viteza pana cand nu am mai putut-o evita si cazu peste mine. Si ne-am trezit amandoi pe pamant, murdari de praf si ea peste mine.
-Fichu...Te doare ceva?
Intreb pe acel ton bland cum imi placea sa folosesc cand vorbeam cu altii. Asta imi dadea un aer inocent, cum vroiam sa pastrez si ma facea mai placut. Parfumul meu de levantica se amesteca cu al ei formand o aroma noua, unica si diferita.