Pure art

[Rosalie Vivienne Alden]

Reusise sa zambeasca intr-un final. Era multumita caci nu provocase ceva mai rau si se bucurase sa observe ca inca putea sa lase o impresie placuta, intr-atat incat o persoana necunoscuta sa i se arate. O analizase usor din priviri si cand vazuse insemnul Ochiilor-de-Soim surase cu gura pana la urechi. Ei bine, era incantata ca mai cunostea pe cineva din casa sa, insa in acelasi timp se incruntase sesizand cu stupoare ca pana acum nu a mai vazut-o prin turn. Da, era de acord .. nu putea sa ii cunoasca pe toti,dar chiar i-ar fi placut. Se trezise din gandurile de visare, dupa care spuse chicotind lejer : "Asa,ma bucur. Imi pare bine de cunostiinta. Imi poti spune Rose." De ce avea impresia totusi ca o speriase putin pe fata? Spera din tot sufletul sa nu fie asa.