The man who knows the truth

[Isabella River]

OFF: Isa & Kenn.

Ajunsa pe Aleea Diagon, Isabella isi stranse mai bine pelerina in jurul ei. Nu ii placea frigul si nici aerul rece, iar gandul ca vremea se va inrautati o facea sa tremure si mai tare. In ciuda vremii capricioase, vrajitorii umblau de colo-colo, infasurati in pelerine si fulare, singuri sau in grupuri, elevi sau adulti. Viperina privi in jur fara sa-si schimbe expresia indiferenta la toti acei vrajitori. Ea nu era asa, ea prefera sa stea in casa cat mai mult posibil in aceasta perioada si profita acum, cat mai suporta frigul, ca sa mai iasa putin. Arunca o privire la "Trei Maturi" si nu fu deloc luata prin surprindere cand descoperi ca era aproape plin.

Voia sa isi caute cateva carti noi si apoi poate sa stea in Castel, undeva la cald, citind. Inspira aerul rece si simti cum plamanii ei ingheata, apoi expira si un nor de aburi iesi gratios. Clar nu avea sa ramana prea mult afara. Dar pana si asta avea sa se schimbe, avand in vedere ca in fata vitrinei de la "Pete si Caligrafie" statea o silueta supla, nu foarte inalta, dar care mai mult ca sigur purta tocuri si cu parul de un brunet perfect. Isabella o studie indelung de la distanta incercand sa isi dea seama daca nu se insala.

Se hotari ca nu ii pasa daca sarea in spatele unei necunoscute si care avea sa ii dea pumni in cap dupa, sau daca nu gresea si o surprindea pe Kennya. Cand se apropie cativa pasi, astfel incat distanta dintre cela doua fete era destul de mica, Isa nu mai avea dubii.
"- Uhm. Ce necuratiuni ilustrate vrei sa mai cumperi ?" intreba Isabella.