Lectia XII

[Astrid Eir Osmund]

• Primul an era atat de greu pentru micuta vrajitoare. Nu stia nici macar unde ii este capul. Se uita surprinsa in toate directiile asteptand sa gaseasca ceva care sa-i spuna ce sa faca. Ajunse la concluzia ca nu exista nimic mai bun decat orarul in astfel de situatii. Se uita pe el repede si observa ca are trecuta ora de Previziuni despre viitor. Se repezi pe scarile miscatoare pentru ca trebuia sa urce un etaj si cursul avea sa inceapa in cinci minute.
  Cand ajunse in sala de curs se arunca intr-una dintre bancile disponibile si isi scoase pe rand manualul, pergamentul si pana si apoi astepta in liniste sa inceapa ora.
  'Buna ziua' zise scurt cand profeosra intra pe usa.