Lectia XII

[Effy K. Dietrich]

• 'Beth mergea încet şi calmă pe coridoarele , ce păreau aproape infinite, surâzând de câte ori vedea un elev din anii mai mici, sau chiar şi mai mari, alergând grăbiţi spre sălile de curs. Îşi ridică uşor mâneca robei cu însemnul bravului leu şi privi o clipă ceasul. Mai erau zece minute până la începea orelor; nu înţelegea de ce se grăbeau aşa tare. Ce demonstrau dacă ajungeau mult mai devreme? Clătină din cap şi îşi trecut mâna dreaptă, pe care era atârnat şi rucsacul unde avea toate pergamentele şi manualele, prin părul său cârlionţat de culoarea castanelor, pe care astăzi hotărâse să-l lase liber, căzându-i în valuri pe spatele firav.
  Curând văzu uşa masivă din mahon ce ducea spre încăperea unde se ţinea cursul de Previziuni despre viitor, şi nu ezită atunci când apăsă clanţa şi intră zâmbitoare. Privi scurt în clasă, unde văzu atât chipuri cunoscute cât şi unele noi. Le zâmbi tuturor , apoi se uită spre catedră.
  "Bună dimineaţa, Rose!" Spuse ea pe un ton uşor vesel, apoi se aşeză în dreapta lui Jenn, salutând-o şi pe aceasta. Îşi scoase pergamentul, pana şi călimara, apoi privi pe fereastră. Era o zi minunată, exact cum se simţea şi ea, fericită.