Great expectations, no fear..or?

[Melanie Stark]

'Padurea Interzisa.." gandi Melanie in timp ce inghitea in sec la auzul invitatiei Ramonei. Se temea de acel loc desi stia ca intr-o zi oricum va fi nevoita sa ajunga acolo. Stia ca multe raspunsuri se aflau in Padure insa nu cutezase vreodata sa mearga.
Desi era destul de speriata gandindu-se ca va ajunge in primul an de Hogwarts un gand micut isi facea loc printre invalmaseala de ganduri care se inghesuiau in mintea ei, stia ca daca accepta acum propunerea Ramonei nu va trebui sa mearga singura .
Simtea frica in fiecare coltisor al corpului ei, simtea cum coloana ii ingheta treptat de spaima, si parca o palma venita de nicaieri o propulsa inapoi in timp.Nu avea imagini clare in minte, insa isi aducea aminte cum Kayla acum multi ani era certata de catre parintii ei pentru ca fusese in Padurea interzisa "Ce a fost in capul, risti sa strici totul prin imprudentele tale " urla mai real ca niciodata in mintea ei, mama sa in timp ce batea amenintator cu pumnul in masa catre Kayla, Melanie ascullta ingrozita ascunsa dupa usa sufrageriei in timp ce isi acoperea gura cu palma de teama ca respiratia ei sacadata sa nu fie auzita. "Stii bine ca trebuia sa merg nu era alta cale, m-am staturat sa traim in spaima asta, m-am saturat sa cred ca nu vom mai apuca ziua de maine!!" urla cu nervozitate Kayla in semn de protest. Tatal Melaniei statea rezemat de semineu frecandu-si incet fruntea cu mana dreapta "Kayla, draga mea, trebuie sa intelegi ca daca cineva te prinde sau iti observa lipsa nu doar ca vei fi prinsa insa se va afla cu adevarat cine suntem noi, chiar nu intelegi in ce pericol ne-ai pus pe toti prin imprudenta ta?" Kayla isi inghiti in sec cuvintele privind in jos ganditoare .

Imediat ce isi dadu seama ca tacerea ei era oricum prea dubioasa, Melanie isi cantarii atent optiuniile si incerca sa scoata cateva cuvinte pe gura "Da..desigur ca am timp.."rosti Melanie cu covingere falsa in voce.