I wish that I could save you from the hurt

[Rosalie Vivienne Alden]

"Cu placere!" , rostise brusc, de indata ce Elisabeth rostise aproape scoase cu clestele cele doua cuvinte. Suspinase usor, dar nu isi putea da seama de ce. Pur si simplu nu se simtea deloc in largul sau si nu era vina fetei, caci se bucura foarte mult ca avea macar o companie si stia ca era una extrem de agreabila, desi in acel moment stia ca nu se simtea prea bine. Trase adanc aer in piept si in clipa in care inchisese ochii ii revenise in minte o imagine din copilarie pe care nu o mai vazuse niciodata. Lupta dintre tatal sau si Porrin si clipa in care Ginny a fost furata din bratele mamei sale care parea muribunda de la atata durere si planset. Avea doar doi ani, cum sa retina asa ceva?! Se pare ca acum era posibil. Apoi .. acea tragica secunda in care a aflat ca Jake a murit. Parte din viata sa a disparut atunci si tot parte din viata sa i-a ramas si acum in suflet, in coltisorul lui secret si perfect, alaturi de Asla. Se spune ca perfectiunea nu exista .. ei bine, ea a avut parte de ea, alaturi de Jake, dar fericirea nu le-a durat prea mult .. stranse medalionul intre degete cu putere, dupa care isi deschise ochii lasand doua lacrimi sa ii curga foarte lin pe fata.
De ce ?! De ce exista atat de multa suferinta?! De ce nu putea avea iubirea vietii sale langa ea?! Multe intrebari si niciun raspuns.