Things will never be the same

[Vanessa Benford]

Simti aroma dulceaga a parului ei si incepu sa rada; era exact la fel – nu se schimbase cu nimic. Aceeasi figura familiara, acelasi zambet, aceeasi expresie plina intotdeauna de o intelegere aproape molipsitoare.
“-Si eu ti-am dus lipsa, stiu” chicoti Vanessa, dandu-si ochii peste cap.
Se indreptara impreuna spre cel mai apropiat copac, privind in jur; era gol. Curtea era invelita intr-o pelerina racoroasa, tacuta. De parca Hogwarts’ul ar fi fost scufundat in faldurile adanci ale somnului pentru totdeauna