Dimineata astropufei.

[Ellena R. Howard]

Dimineata de vineri. Marea sala . Vreme ploioasa ,incetosata ora 07:00.




Se trezise mai repede decat desteptatorul. Asta era un semn bun, nu avea sa mai intarzie la unele ore apreciate de ea. Dar nu era nici pe departe cel mai bun semn asteptat de ea in acea zi. Faptul ca primul tunet si prima licarire a unui fulger ce strabatuse cerul o speriasera de cum deschisese oglinda ochilor, o face sa gandeasca negativ. Se intinde lenesa in patul mare, dupa care dupa zece minute sub dusul caldut, isi ia un tricou albastru si niste pantaloni negri usor largi,iar peste pelerina neagra cu semnul specific casei ei. Un semn ca ea il aprecia din tot sufletul si era mandra de casa ei.
Scoate un oftat mai mult infundat cand isi vede reflaxia in oglinda mare si gandeste pe loc copilareste "Orice vis poate fi indeplinit" . Poate pentru ca fiind o fiinta asa obtimista, reusea mereu sa mearga mai departe doar gandindu-se ca poate. Isi da cu mana prin parul voluminos, mai casca obosita odata si luandu-si geanta pe un umar iasa pe usa mare din lemn de castan si fuge grabita pe holurile castelului pentru a ajunge la micul dejun. Ii era cam foame , dar mai degraba dorea un ceai fierbinte ce sai dezmorteasca starea de somn decat mancarea la acea ora matinala.
Ajunge in sala si cauta cu privirea un loc liber pe undeva,pentru a se putea aseza si ea. Gaseste unu mai la capatul mesei lungi si inainteaza cu greu prin multimea de elevi care mai de care mai grabita pentru asi ocupa locul.