● even with my eyes closed tight, I still see it.

[Ainsley S. Everdeen]

• Realiză după o clipă de citit că hârtia din faţa sa nu era o scrisoare; scrisul de pe ea era mult mai elegant, cu literele înclinate către dreapta. Cu siguranţă că Desiree nu scrisese cuvintele de pe bucata de hârtie. Încruntându-se uşor, continuă să citească.
  Părea că era o invitaţie la o înmormântare; data din colţul de sus arăta că era veche de doi ani. Totuşi, Ainsley nu recunoscu numele celui decedat – singurul lucru de care era conştientă era faptul că murise doar la şaisprezece ani. Se întrebă ce se întâmplase atunci şi de ce găsise invitaţia aceea într-o cameră părăsită. Existau zeci de posibilităţi – la fel de bine ar fi putut ca acela să fi fost un vechi proprietar, oricât de banal şi improbabil suna varianta asta.
  Împături la loc bucata de hârtie , cu o expresie gânditoare aşternută pe chip.