Urletul centaurului

[Eliza G. Blest]

Just me and Jennifer L. Campbell

Flacarile verzui , asemeni tapetului camerei de zi a casei viperinei , mocneau linistit in semineul negru de culoarea onixului , luminand intreaga incapere . Eliza , asezata pe un covoras de aceeasi culoare ca parul ei , privea cu nepasare in mijlocul acestuia , reflexiile focului , aparandu-i in ochii violeti , lipstiti de exprimare . Chipul ii era rigid , ca de marmura , si .. absent . Din cand in cand isi mai ridica mana de la podea si isi dadea parul ce ii cadea peste ochi si si-l aranja pe dupa ureche , dand la iveala cercelul negru , cu un fulger lung , pana la gat . "Mama..tata....Aylee..Unde ati disparut ? N..nu .. nu va mai gasesc ... " isi spunea ea , la fiecare cuvant asternandu-i-se cate o picatura mica , de cristal pe chipul verziu . Trecusese atata timp de cand nu isi mai daduse frau liber emotiilor , incat , acum , i se parea un fenomen ciudat , ce nu ii apartinea pe drept .

Si le stersese cu dosul manecii si se ridicase in picioare , privind cu ura flacarile linistite . Parca dorind sa spuna ceva , se intorsese pe calcaie si iesise din camera , urcand scarile in graba , spre iesirea din castel . In graba ei , in capatul scarilor , daduse peste o persoana , careia nu ii simtise prezenta pana in momentul atingerii . Din impuls , isi ascutite simturile , auzul , mirosul , pipaitul devenind mai profunde , ofata la aparitia acelei persoane ." Prea..cunoscut . " Isi ridicase capul si mai mai ca era sa tipe de surprinsa ce ea .
"Tu...ce faci aici ??? " intrebase ea si sarindu-i in gat .