Melancholy

[Isolde du Maurier]

Pufni in ras cand Sasha se ridicase si facuse acel gest al 'gentleman-ilor', cu sarutatul mainii, si chiar daca nu vroia sa recunoasca, ii placuse. Ii zambi cald si ii spuse.
" Bine, imi cer scuze ca te-am facut needucat, dar ar trebui sa te porti mai frumos cu mine. Nu de alta, dar sunt o persoana destul de buna, as zice, si nu merita sa ma iei cu brutalismele. Asa e, nu te cunosc, habar n-am despre tine decat ca te cheama Sasha, si Lucas, si ca te porti destul de ciudat cu persoanele abia intalnite, dar poate ca daca m-ai lasa sa te cunosc mult mai bine, te-as putea caracteriza. Si nu stiu ce vraja ai facut, sau ceva, dar mi-ai aflat al naibii de repede numele. De unde stiai ca nu ma cheama Brazilia, sau ceva?"
Il apuca de mana, si se uita atat de profund in ochii lui, sperand ca o sa-i citeasca secretele si tot ce si-ar fi dorit ea, insa nu reusi. Ori el era o persoana prea inchisa, ori era ea prea proasta.